Schimbările climatice afectează producerea de hrană

Foto: Media

Valurile de arşiţă şi ploile torenţiale s-ar putea intensifica în emisfera nordică pe fondul încălzirii globale care va determina o prelungire a perioadei de stagnare a “valurilor planetare” în anumite zone.

Cercetătorii au explicat că există un risc de fenomene “extreme” în America de Nord, Europa şi unele zone din Asia deoarece emisiile rezultate în urma activităţilor antropice perturbă curenţii de aer de la altitudini mari care suflă în direcţie estică în “valuri planetare” vaste şi ciclice, relatează Reuters.

“Vremea de vară ar putea deveni mai persistentă, cu perioade prelungite de secetă, posibil şi cu perioade prelungite de ploi”, a declarat Dim Coumou, autor principal al studiului efectuat la Institutul pentru cercetarea impactului climatic Potsdam (PIK) şi Universitatea Vrije din Amsterdam.

“Ambele pot conduce către extreme”, precum caniculă, secetă, incendii de vegetaţie sau inundaţii, a declarat cercetătorul referindu-se la concluziile publicate în jurnalul Nature Communications, bazate pe o analiză a literaturii ştiinţifice existente.

Numeroase regiuni din emisfera nordică au fost afectate în această vară de arşiţă, dar şi de incendii de vegetaţie precum cele din California sau Grecia. De asemenea, temperaturile au ajuns până la 30 de grade Celsius chiar şi la Cercul Polar Arctic.

Stagnarea caracteristicilor climatice poate reprezenta un pericol la adresa producţiei de hrană. “Vremea caniculară şi secetoasă din vestul Europei, Rusia şi unele zone din Statele Unite ameninţă culturile de cereale din aceste grânare”, au notat autorii studiului.

Cercetătorii au asociat încetinirea caracteristicilor climatice cu zona arctică, aceasta încălzindu-se de cel puţin două ori mai mult faţă de temperatura medie globală pe fondul schimbărilor climatice.

Diferenţa de temperatură între Arctica rece şi regiunile sudice mai calde reprezintă un factor esenţial în circulaţia curenţilor de aer în jurul planetei noastre, au notat oamenii de ştiinţă. Pe măsură ce acest contrast se diminuează, curenţii de aer încetinesc, iar arşiţa sau ploile stagnează mai mult în unele zone.

“Din ce în ce mai multe dovezi demonstrează că umanitatea perturbă aceşti vaşti curenţi de aer”, a subliniat Hans Joachim Schellnhuber, director al PIK şi coautor al unui alt studiu, pe tema incendiilor masive de vegetaţie din 2016 din Canada.

“Amplificată de emisiile de gaze cu efect de seră în urma activităţilor umane, încălzirea globală distorsionează probabil modelele naturale”, a scris cercetătorul într-un comunicat.

Calota glaciară arctică s-a micşorat în ultimii ani expunând o suprafaţă din ce în ce mai mare de apă şi pământ, închisă la culoare, care absoarbe mai multă căldură şi accelerează încălzirea, au explicat oamenii de ştiinţă.

În jurnalul Scientific Reports, Schellnhuber şi echipa sa au notat că au descoperit faptul că perturbarea valurilor planetare a fost un factor fundamental al incendiilor de vegetaţie din 2016 din Alberta, care au provocat pagube estimate la 4,7 miliarde de dolari canadieni (3,6 miliarde de dolari americani).