Avocatul Poporului a sesizat CCR privind selecția procurorilor DNA

Avocatul Poporului a depus la Curtea Constituțională a României (CCR) o sesizare cu privire la modul în care sunt selectați procurorii din DNA.   Avocatul Poporului apreciază că inculpaților le este încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul ca procurorii DNA nu sunt specializati in anchetarea faptelor de corupție.

Sesizarea depusă la CCR pe 5 decembrie, înregistrată la CCR sub numărul 3236D/2019, reclamă o prevedere în vigoare de 14 ani, mai exact o lege adoptată în 2005 și promulgată de fostul președinte Traian Băsescu. În acel moment, Renate Weber – președinte al instituției Avocatul Poporului, era consilier prezidențial pe probleme constituționale și legislative al președintelui Băsescu.

„Odată cu adoptarea Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum și unele măsuri adiacente, condițiile de numire pentru procurorii din Direcția Națională Anticorupție au fost preluate, intr-o forma modificata, in cuprinsul Secțiunii 2 din Legea 304/2004, republicata si modificata, fiind eliminata cerință expresa și preexistenta numirii în funcția de procuror la Direcția Națională Anticorupție a pregătirii specializate in combaterea infracțiunilor de corupție”, se arată în sesizarea depusă la CCR.

Renate Weber apreciază ca noile dispoziții legale privind eligibilitatea procurorilor anticorupție „genereaza încălcarea competentei funcționale a organului de urmarire penala și sunt neconstituționale”, cata vreme „numirea procurorilor in cadrul DNA nu este conditionata de specializarea acestora pentru fapte de corupție”.

Toate dosarele instrumentate de DNA din anul 2005 până în prezent ar putea fi anulate în cazul în care Curtea Constituţională admite sesizarea formulată de Avocatul Poporului. Renate Weber susţine că inculpaţilor le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că procurorii DNA nu sunt specializaţi pe anchetarea faptelor de corupţie. În sesizarea menţionată, Avocatul Poporului susţine că inculpaţilor le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că procurorii DNA nu sunt specializaţi pe anchetarea faptelor de corupţie.

Dacă sesizarea va fi admisă probele din faza de urmărire penală vor fi considerate nule.

„În cazul în care CCR va admite această sesizare toate dosarele şi actele de urmărire penală efectuate de procurorii DNA vor trebui anulate. Toate sentinţele vor trebui anulate. Toţi cei care au fost trimişi în judecată de către Direcţie vor trebui eliberaţi şi rejudecaţi. Avem deja precedentul cu decizia CCR pe completele specializate, deci, în buna tradiţia a justiţiei din România din ultimii ani, toate dosarele se vor rejudeca. Tot constructul DNA se va dărâma. Tot. Altfel, sesizarea este eronată. Nu există o şcoală specială pentru procurorii DNA. Toţi procurorii fac aceeaşi şcoală. La fel cum nu există judecători specializaţi pe fapte de corupţie aşa nu există nici procurori specializaţi. Nu cred că CCR va da curs acestei sesizări. Vorbim de o ordonanţă ce a mai fost atacată în două rânduri, prin anul 2008. Sigur, acum surprizele sunt la tot pasul. Probabil că ne vom întoarce la justiţia de pe vremea lui Decebal”, a declarat Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR.

Concret, Renate Weber reclamă, după 14 ani, că legiuitorul de la acea dată a scos condiţia „pregătirii specializate în combaterea infracţiunilor de corupţie” dintre condiţiile de numire a procurorilor în DNA aşa cum era în legislaţia de până în 2005. Avocatul Poporului consideră că noua configurare a condiţiilor de eligibilitate a procurorilor „generează încălcarea competenţei funcţionale a organului de urmărire penală şi sunt neconstituţionale”. „În consecinţă, participarea procurorului la actele de procedură trebuie să fie asigurată de către un procuror apt să exercite reprezentarea parchetului în faţa instanţei, deci un procuror competent din punct de vedere funcţional”, se arată în sesizarea semnată de fostul europarlamentar ALDE. În opinia acesteia, „în cazul în care urmărirea penală este efectuată de către un procuror care nu are specializarea necesară pentru reprezentarea Ministerului Public în actele pendinte, competenţa materială şi funcţională a acestuia este grav viciată”.

„Ca atare, în opinia noastră, prevederile art. 87 alin. (2) din Legea 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (prin asumarea răspunderii Guvernului Alianţei DA – n.r.), restrâng dreptul la un proces echitabil în cadrul procesului penal, întrucât numirea procurorilor în cadrul DNA nu este condiţionată de specializarea acestora pentru fapte de corupţie”, concluzionează Avocatul Poporului.

La începutul lunii noiembrie atât Avocatul Poporului, dar şi Teodor Meleşcanu, în calitate de preşedinte al Senatului, au sesizat Curtea Constituţională cu privire la modalitatea de constituire a completurilor de apel de 3 judecători de la Curtea Supremă. Cei doi au reclamat faptul că judecătorii din completele de apel de 3 judecători de la ÎCCJ nu sunt stabiliţi printr-o lege organică, aşa cum cere Constituţia, ci prin intermediul unui regulament stabilit de conducerea instanţei supreme.