Interesele referendumului catalan

Foto: Agerpres / AP

Manifestație în Barcelona

În spatele conflictului politic privind referendumul sunt interese economice.

Guvernul spaniol are o politică economică-financiară prin care banii încasați la bugetul de stat din regiunile bogate sunt alocați în regiunile care nu realizează venituri. Alocarea fondurilor publice în acest mod au generat resentimente în rândul cetățenilor spanioli din Catalonia, care afirmă” Spania fură de la noi”.

În prezent Catalonia contribuie cu 19% din PIB-ul spaniol, exportă 30% din totalul exporturilor naționale și contribuie cu 20% la veniturile Spaniei încasate din impozite, din care guvernul spaniol îi returnează doar 14%. Astfel, statul spaniol este privit de catalani ca fiind ineficient.

Analiștii financiari catalani consideră regiunea lor ca având o economie emergentă și folosesc ca argument exporturile care, în 2001, la numai 15 ani de la accederea Spaniei în UE, au depășit recordul de 36 miliarde de euro ajungând în anul 2016 la 65 de miliarde de euro, depășind cu mult exporturile din Turcia și Argentina.

Industria de minerit este cel mai dinamic sector industrial din Catalonia, atât pentru IMM-uri, cât și pentru marile corporații multinaționale. Prezența marilor companii a crescut de la 3000 câte erau în anul 2006 la 6000 în prezent. Totalul companiilor care activează în Catalonia fiind de 606.512 de firme, echivalent cu raportul întreprindere/locuitor din Lombardia.

Amazon, comerciantul en-gros online, va deschide în cursul acestei toamne, în apropiere de Barcelona, cel mai mare centru logistic pentru Europa de Sud.

Anul acesta, 222 de companii au părăsit Catalonia urmărind regimuri fiscale mai bune și au venit 188 de companii, conform unui raport al băncii BBVA.

Catalonia are o cultura industrială solidă. În anii 1980, Volkswagen a deschis o fabrică auto la nord de Barcelona, ​​care a sporit producția și exporturile catalane. Pentru a reduce costurile, în 2001 compania a transferat o parte din producția Seat Ibiza la Bratislava, dar a revenit trei ani mai târziu. Acest lucru s-a datorat industriei auxiliare care nu a putut furniza în timp util componente de calitate așa cum s-a întâmplat în Catalonia.

Exporturile necesită reglementări și monedă, iar interesul companiilor europene care importă sau exportă în Catalonia ar fi ca provincia să rămână în UE, mai ales că, băncile germane dețin o mare parte din datoria publică spaniolă.

Însă, Catalonia ar putea continua să utilizeze moneda euro chiar și fără consimțământul UE așa cum este cazul Kosovo și Muntenegru. Niciun agent economic din Europa sau din lume nu ar dori o Catalonie care părăsește moneda euro. Pentru Banca Central Europeană, aceasta ar însemna doar schimbarea unui cod poștal și ar fi în interesul său și al UE, dacă obiectivul este menținerea integrității pieței unice europene, a sistemului de plăți unificat, a supravegherii riscului sistemic, a lichidităților, etc.

Dar, tensiunile politice vor determina agențiile de rating să coboare Catalonia și să adauge o perspectivă negativă. Recomandarea JPMorgan a fost de a vinde obligațiuni catalane pentru că deținătorii de obligațiuni ar urma să fie plătiți parțial de Spania, parțial de Catalonia.

În ce privește negocierile pentru alocarea datoriilor există precedente precum Iugoslavia sau Rusia după URSS. În cadrul Convenției de la Viena din 1983, părțile negociază cu arbitri FMI, BCE, UE.

Creșterea economică din Catalonia ar putea să-i asigura supraviețuirea financiară. Potrivit raportului BBVA, creșterea economică din Catalonia a fost în anul 2016 cu 3,5% mai mare față de media spaniolă și, în ciuda instabilității politice, tendința de creștere a PIB-ului de 3,5-4% este intactă pentru anul 2017. Catalonia are o rată a șomajului mai mică și un venit mai mare pe cap de locuitor, 6% față de media spaniolă. Catalonia are două mari rețele publice cu birouri răspândite pe toate continentele. Administrațiile catalane au fost capabile să profite de avantajele aderării Spaniei la UE și de fondurile puse la dispoziție. Jocurile Olimpice din 1992 din Barcelona au fost folosite de administrația catalană drept catalizator pentru a realiza obiectivele de dezvoltare economică și pentru a revigora orașul. O investiție de 10 miliarde de euro a fost plătită pentru înnoirea infrastructurii și refacerea integrală a unor cartiere care la rândul lor au dublat turismul în următorii ani, contribuind în prezent cu 15% la PIB-ul catalan.

Catalonia face eforturi extraordinare în domeniile cercetării, biotehnologiei, biomedicinei, educației, automobilelor și alimentelor. Modelul antreprenorial catalan se concentrează pe productivitatea stimulată de cercetare și talent pentru a putea crește profiturile din afaceri și implicit a salariilor. Visul catalanilor este ca regiunea lor să devină o” Danemarca” în Marea Mediterană.