Brexit: EFTA măsură alternativă la UE

Foto: Media

Logo artistic al EFTA care include și Marea Britanie deși nu a devenit, încă, membră a organizației.

Ritmul lent al negocierilor privind Brexit și lipsa de claritate din partea guvernului Theresa May despre  aranjamentele comerciale cu blocul comunitar aduc la masa discuțiilor parlamentare posibilitatea ca Marea Britanie să devină membru al Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA) ca alternativă la Piața Unică.  

Carl Baudenbacher, președintele elvețian al Curții EFTA, s-a aflat la Londra în această săptămână pentru prezenta EFTA ca măsură alternativă la UE.

„Curtea EFTA oferă mai multă suveranitate decât CEJ (Curtea Europeană de Justiție)”, a declarat marți  Institutul de Cercetare pentru Politici Publicedin Londra.

„Susținătorii Brexit vorbesc cu plăcere despre întoarcearea Regatului Unit la Organizația Mondială a Comerțului, dar ei par să uite că este un organism supranațional. Trebuie să existe o curte sau instanță pentru a arbitra meciul „, a declarat Catherine Barnard, președinta Catedrei de Drept de la Universitatea Cambridge.

Ideea este populară în rândul deputaților care doresc ca UK păstrează accesul l a Piața Unică a UE, dar vor să aibă capacitatea de a conveni asupra pactelor comerciale cu alte țări.

La dezbaterea de miercuri, de la Westminster, deputații au susținut avantajele aderării la EFTA după Brexit.

Posibilitatea aderării Regatului Unit la EFTA nu a fost salutată cu entuziasm de către membrii actuali ai organizației, Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția, care se tem că Marea Britanie, al cărei număr de locuitori este de aproximativ patru ori mai mare decât al lor, ar deveni un membru dominant.

Cu toate acestea, deputatul conservator Stephen Hammond le-a spus deputaților că ambasadorul britanic în Norvegia i-a spus că Norvegia „ar menține o poziție deschisă în cazul aplicării  Marii Britanii la EFTA”.

Regatul Unit încearcă în prezent să introducă în legislația națională aproximativ 750 de acorduri internaționale între UE și țările terțe, ca parte a unui proiect de lege privind comerțul, care urmează să fie adoptat în Parlamentul Regatului Unit.

Hammond a depus amendamente la Legea privind comerțul, motivând posibilitatea aderării la EFTA.

Alții o văd ca o modalitate convenabilă de a pune în aplicare rezultatul referendumului și de a câștiga timp pentru a obține noi relații comerciale.

„În 10 ani, vom regreta că ne grăbim să ieșim din UE cât mai repede pentru a satisface un termen limită arbitrar și auto-impus”, a comentat Paul Masterton.

Asociația Europeană a Liberului Schimb ( European Free Trade Association, EFTA) a fost înființată în 1960 prin semnarea Convenției de la Stockholm. Scopul inițial al acestei organizații internaționale a fost de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale în comerțul dintre statele membre. Prin convenția EFTA, statele semnatare au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerțul mărfurilor. Convenția a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii. Spre deosebire de UE însă, EFTA  nu este o uniune vamală, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru poate stabili, în principiu, liber taxele vamale și politica comercială externă privind state terțe (non- EFTA).