UE va sancționa prin finanțare guvernele iliberale

Foto: Media

Premierul Ungariei, Viktor Orban și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, la cel de-al patrulea Summit al Parteneriatului Estic al Uniunii Europene (UE) de la Riga, din 22 mai 2015.

Uniunea Europeană va lansa o nouă armă financiară săptămâna viitoare pentru a încerca să oprească ceea ce consideră Bruxellesul ca fiind un naționalism illiberal^[i] care se ridică în estul Blocului comunitar și amenință fundamentele sale democratice.

Triumful electoral din 8 aprilie al premierului ungar Vicktor Orban, numit de liderii Uniunii Europene „Viktatorul”, și lupta pentru salvarea independenței instanțelor din Polonia au sunat clopoțelul de alarmă cu privire la viitorul Uniunii, având în vedre că Marea Britanie va ieși din uniune anul viitor.

Comisia Europeană, condusă de Jean-Claude Juncker, susținută de Germania, Franța și celelalte stat bogate ale UE, va prezenta miercuri propuneri, ca parte a bugetului 2021-2027, care vor condiționa finanțarea pe care se bazează țările mai sărace din est, să respecte regulile, au declarat oficialii UE pentru Reuters.

„Condiționarea va fi prezentă”, a spus o importantă sursă a jurnaliștilor de la Reuters. Condiționarea creată prin presiunea finanțării va „schimba jocul”, informează Reuters.

„Avem lideri care flirtează cu un alt set de valori”, a declarat sursa Reuters, referindu-se la apelul lui Viktor Orban pentru „democrația illiberală” și la atacurile sale asupra unei politici deschise privind refugiații.

„Aceasta este mult mai mult o amenințare pentru Europa decât pentru Brexit, a adăugat sursa Reuters.

Detaliile privind bugetul sunt încă în curs de elaborare și vor fi supuse unor negocieri dificile. Însă cheltuielile nete ale UE reprezintă mai mult de 4% din cheltuielile publice în Polonia și peste 7% în Ungaria și acesta este un factor în sprijinul public solid pentru aderarea la UE în cele două state ex-comuniste.

În cadrul propunerilor, fondurile ar putea fi reținute pentru țările care nu respectă obligațiile tratatului privind statul de drept, adică, independența justiției.

Comisia Europeană consideră că dispune de o gamă largă de instrumente pentru a tăia aripile criticilor săi. Scopul lui Juncker, care este familiarizat cu acet tip de gândire, este de a preveni o ruptură est-vest înainte de Brexit, și de a păstra Uniunea Europeană și de o ajuta să se reprofileze după ce a pierdut Marea Britanie, una dintre cele trei mari puteri ale Blocului comunitar.

Acest lucru dictează o abordare tactică privind politicile lui Viktor Orban în Ungaria și ale lui Jaroslaw Kaczynski în Polonia.

Polonia, test pentru Ungaria

Oficialii UE se așteaptă ca Polonia să retragă, luna viitoare, reformele sistemului judiciar pentru a evita propunerea Comisiei Europeană de a cere suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE – un compromis pe care executivul UE consideră că îl poate realiza prin sancțiuni în viitorul buget al UE.

Tensiunile cu statele estice ar putea fi decontate și de acțiunile dure ale UE de a opri migranții ilegali, printr-un compromis prospectiv privind împărțirea sarcinilor de îngrijire a refugiaților și prin eforturile de a face față plângerilor din țările  fostul bloc sovietic.

„Est-vest: Europa trebuie să respire cu ambii plămâni. Altfel, continentul nostru se va lupta pentru aer „, a spus Juncker în septembrie, când a stabilit politicile pentru restul mandatului său în ceea ce unul dintre agenții economici descria ca fiind „o scrisoare de dragoste pentru Europa de Est „.

„Vom lucra din greu pentru ca ei să fie închiși în sistem”, a spus un altul. – Cu morcovii potriviți – și cu bastoane.”

Comisia se confruntă cu un test în ceea ce îl privește pe Vicktor Orban. Oficialii UE se așteaptă ca el să-și intensifice provocările față Bruxelles, dar spune că sancțiunile juridice ale UE l-au forțat să renunțe la unele acțiuni și își pun încrederea că pot face din nou acest lucru.

Premierul Orban s-a retras după ce a pierdut cazurile judecate la Curtea Europeană de Justiție (CEJ). De asemenea, el a acceptat respingerea de către CEJ a încercărilor sale de a răsturna politica Uniunii Europene care obliga statele membre să ia o parte din solicitanții de azil.

Comisia Europeană se așteaptă să câștige cazuri judecate de CEJ, pentru a bloca noi legi maghiare care vizează reducerea finanțării din străinătate, în special de către finanțatorul maghiaro-american George Soros, de la universități și de la organizații neguvernamentale liberale.

Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să lanseze măsuri de suspendare a Ungariei. Oponenții declară că ar trebui să se facă mai mult pentru a opri utilizarea greșită a fondurilor UE de către întreprinderile din apropierea orașului premierului Orban.

Benedek Javor, membru al Parlamentului European din opoziția maghiară, susține că, Comisia Europeană a fost „prea moale”, iar capacității Executivului european de a intra în politica națională arată că sistemul este „paralizat în mod artificial”.

Statele se confruntă cu un barometru ridicat când trebuie să-și dovedească acreditările democratice pentru aderarea la UE, dar membrii se confruntă cu o examinare mai redusă, a spus el.

Justiția din Polonia

Polonia va fi al cincilea cel mai mare stat din UE post-Brexit și, potrivit oficialilor Comisiei Europene, aceștia sunt îngrijorați de stoparea liderilor intoleranți.

Dar, partidul de guvernământ din Polonia, sub Kaczynski, pare mai receptiv. Odată cu declanșarea preliminară de suspendare a Poloniei din UE, în luna decembrie, Kaczynski a adus un nou prim-ministru care s-a implicat mai activ în discuțiile cu Bruxellesul.

Oficialii UE declară că o înțelegere conform căreia Varșovia trebuie să renunțe la legea privind numirea judecătorilor ar putea avea loc luna viitoare, înainte de începerea discuțiilor privind bugetul UE.

Este posibil ca Bruxellesul să nu fie pe deplin mulțumit, dar un compromis va trimite un semnal guvernelor și va pune capăt încercărilor altor state membre. După cum a declarat Orban că Ungaria va respinge suspendarea calității de membru al Poloniei, lansarea procedurilor prevăzute la articolul 7 va avea oricum o aplicare limitată.

Se așteaptă ca alte guverne din est care au făcut în mod discret lobby la Varșovia să renunțe la confruntare. „Spunem că vă puneți în pericol și fondurile bugetare”, a declarat pentru Reuters un diplomat senior dintr-o țară dependentă de banii UE.

Comisia Europeană se va concentrat asupra reglementării economice pentru a sancționa influența guvernelor asupra instanțelor.

Atacurile lui Orban asupra proiectelor lui Soros se confruntă cu cazuri de încălcare a dreptului comunitar care se referă la libertatea de a transfera bani peste frontiere sau pentru a deschide o afacere.

De asemenea, Curtea de Justiție își îmbunătățește instrumentele. O hotărâre recentă a actualizat jurisprudența UE privind independența judecătorească și are în vedere refuzul unui judecător irlandez de a extrada un suspect în Poloniei în legătură cu preocupările legate de corectitudinea proceselor de acolo.

„Unde am vorbit odată despre pește și finanțe”, a declarat oficialul UE pentru Reuters, „vorbim acum despre valori fundamentale”.

^[i] Iliberalismul este un concept nou în spațiul politic european. Termenul a fost lansat de premierul ungar Viktor Orbán în România, în 2014, la Școala de vară a UDMR de la Tușnad. În discursul de atunci, Orban a afirmat că vrea să facă din Ungaria un stat iliberal, dând ca exemplu de succes Rusia lui Putin. Modelul este întâlnit în Turcia lui Erdogan, în Belarusul eternului Lukașenko. Polonia se înscrie tot mai clar pe această linie. Iliberalismul câștigă teren în statele vest-europene prin ascensiunea partidelor de extremă dreaptă.