Ancheta Netanyahu: Ce se întâmplă în continuare?

Foto: Media

Premierul israelian Benjamin Netanyahu (dr) și Yair Lapid, șeful partidului de opoziție centrist Yesh Atid

Benjamin Netanyahu este principalul politician israelian din generația sa. Pe scena internă și internațională, nici un rival nu se apropie de liderul veteran al partidului Likud cunoscut sub numele de „Bibi”.

Poliția israeliană, pe 13 februarie, a recomandat ca primul ministru în vârstă de 68 de ani să fie acuzat de luare de mită în două cazuri. Luni, a fost interogat pentru a doua oară în legătură cu o a treia anchetă.

Nu este deloc sigur că Netanyahu va fi pus sub acuzare. Poliția nu poate face decât recomandări. Acum este de datoria Procurorului general al Israelului, Avichai Mandelblit, să decidă dacă Netanyahu va face obiectul unor acuzații. Această decizie ar putea dura luni de zile.

Faptul că liderul coaliției de guvernământ de dreapta a Israelului este cercetat de procurori va influența  probabil calculele politice ale suporterilor, rivalilor și oponenților săi din cadrul coaliției sale și dincolo de spectrul politic.

Prezentăm un ghid al carierei lui Netanyahu, al unor candidați posibili care să-i succeadă și efectul pe care l-ar  putea avea schimbarea de leadership în conflictul israeliano-palestinian și în Orientul Mijlociu, unde Iranul, Siria, Arabia Saudită, Turcia și alte puteri regionale privesc atent.

Neliniști în privința lui Netanyahu

Netanyahu nu are obligația legală de a renunța în urma recomandărilor poliției. Până acum a arătat că intenționează să rămână în funcție, în timp ce urmărește un proces legal.

Nu a existat o presiune din partea partenerilor de coaliție pentru a renunța la mandatul de premier, deși acest lucru s-ar putea schimba în rândul colegilor politici și al publicului publicul israelian care urmărește atent detaliile cazurilor juridice în care este implicat.

Au existat speculații înainte ca recomandările poliției să fie făcute publice că Netanyahu ar putea iniția alegeri anticipate, căutând sprijinul popular pentru a determina procurorii să se gândească de două ori înainte de a-l acuza.

Însă, premierul Netanyahu a afirmat într-un mesaj televizat că este „sigur” că viitoarele alegeri vor avea loc la timp. Acestea urmează să se desfășoare în noiembrie 2019.

Sondajele recente arată, pe de o parte, că aproximativ jumătate dintre israelieni cred în acuzațiile poliției și premierul Netanyahu ar trebui să demisioneze, pe de altă parte, există un sprijin puternic pentru Netanyahu, partidul său, Likud, plasându-se fața celorlalte partide.

Cariera politică a lui Netanyahu

Netanyahu se află la putere din 1996. Fiul unui istoric israelian hawkish, s-a născut la Tel Aviv în 1949 și s-a mutat în Statele Unite în anii 1960, când tatăl său a obținut o slujbă academică acolo.

El este mijlociul a trei frați, toți servind în unitățile de elită ale armatei israeliene. Frstele mai mare, Yonatan „Yoni” Netanyahu, a devenit erou național, după ce a fost ucis în 1976, când a condus o trupă de comando pe aeroportul Entebbe din Uganda pentru a salva israelieni și alți pasageri luați ostatici de teroriști palestinieni prin deturnarea unui avion german.

Netanyahu a declarat despre moartea fratelui său: „mi-a schimbat viața și mi-a îndrumat-o pe cursul actual”.

Telegenic și vorbitor de engleză cu accent american, Netanyahu a câștigat atenție internă și internațională ca ambasador al Israelului la Națiunile Unite în timpul primei Intifada palestiniene care a izbucnit în 1987.

El a folosit acest lucru ca o rampă de lansare pentru a asigura conducerea partidului de dreapta Likud, desfășurându-se pe o platformă de opoziție față de acordurile interimare de pace de la Oslo din 1993, care au fost conduse de președintele american Bill Clinton, fostul prim-ministru al Israelului, Yitzhak Rabin și liderul palestinian Yasser Arafat.

Ytzhak Rabin a fost asasinat în 1995 și Netanyahu a fost ales prim-ministru în anul următor, fiin cel mai tânăr israelian care deținea această funcție de la înființarea statului Israel.

Deși s-a opus negocierilor de la Oslo, Netanyahu a lucrat cu Arafat la detașarea forțelor palestiniene în Hebron, în Cisiordania, și chiar a dat mâna cu Arafat în public.

Însă, primul său mandat de prim-ministru a fost considerat un eșec. Criticii au atacat stilul lui divizat de conducere, iar după ce a pierdut alegerile în 1999, a petrecut o perioadă la ”clasa a doua” a politicii israeliene, umbrit în cadrul partidului său de fostul general Ariel Sharon.

Netanyahu a revenit în prim planul politicii după ce Sharon a părăsit Likud și a suferit un accident vascular cerebral în 2005.

Netanyahu a fost ales din nou premier în 2009, la 10 ani după încheierea primului său mandat. Ultimele alegeri au avut loc în 2015, iar Netanyahu va deveni liderul cel mai longeviv din Israel, dacă va rămâne în funcție până la alegerile din noiembrie 2019.

Premierul Netanyahu este o figură familiară din Washington, fiind prezent acolo din anii 1980, din timpul administrației Reagan.

Netanyahu a avut o relație tensionată cu fostul președinte Barack Obama, în special în ceea ce privește opoziția față de acordul nuclear Iranului din 2015, promovat de liderul S.U.A.

Însă, a fost alături de succesorul lui Obama, președintele Donald Trump. La 6 decembrie anul trecut, Trump a lăsat la o parte deceniile de politică externă ale S.U.A. și a recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului. El a mai spus că va muta Ambasada SUA în Ierusalim, acesta urmând să aibă loc în acest an de ziua națională a Istrelului.

Inițiativele s-au dovedit foarte populare pentru israelieni, deși palestinienii, care pretind Ierusalimul de Est pentru capitala unui viitor stat, și liderii politici și religioși din Orientul Mijlociu sunt îngrijorați.

Netanyahu este atât de mândru de relația sa cu Trump încât are o imagine a celor două mâini în partea de sus a paginii sale Facebook. Netanyahu a arătat că va folosi relația cu liderul celei mai puternice țări din lume în orice apel pentru publicul israelian.

Cine sunt potențialii succesori?

Sondajele de opinie sugerează că Yair Lapid, șeful partidului de opoziție centrist Yesh Atid, este cel mai puternic candidat pentru funcția de premier dacă Netanyahu dacă este forțat să plece. Însă, în cursă ar putea intra și alți candidați, ceea ce ar schimba balanța.

În cadrul partidului Likud al lui Netanyahu, un număr de membri ai cabinetului său se luptă să-i succeadă, inclusiv ministrul securității publice Gilad Erdan, ministrul de informații Israel Katz și fostul ministru al educației, Gideon Saar. Dar, niciunul nu a dat semnale clare că se îndepărtează de politicile lui Netanyahu.

În afara partidului Likud, ministrul apărării Avigdor Lieberman și ministrul educației Naftali Bennett sunt posibili candidați. Ambii fac parte din partide care se află în coaliția guvernamentală a lui Netanyahu.

Ce se va întâmpla în conflictul israelian- palestinian dacă Netanyahu pleacă

Discuțiile privind pacea dintre Israel și palestinieni s-au prăbușit în 2014. Un nor asupra viitorului politic al lui Netanyahu ar comprima incertitudinea perspectivei de reluare a acestora.

Dacă Netanyahu va pleca din funcția de premier, un succesor din cadrul Likud va avea nevoie de sprijinul comitetului central al partidului, care a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu în decembrie, solicitând anexarea Cisiordaniei ocupate de Israel în războiul din 1967, teritoriu pe care palestinienii îl doresc pentru viitorul lor stat.