Teodor Brateş urmărit penal în dosarul Revoluției

Foto: Media

Teodor Brateș (dr) omniprezent în prezentarea știrilor din timpul Revoluției din decembrie 1989.

Teodor Brateş, principalul crainic al TVR în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, a fost audiat astăzi la Parchetul General și este pus sub urmărire penală în dosarul Revoluţiei, pentru infracţiuni contra umanităţii, a spus avocatul acestuia, la plecarea de la Parchet.

„Suspectul Brateş Teodor – adjunct al redactorului şef al Redacţiei ”Actualităţi” din TVR – a fost principalul factor de diseminare a ştirilor false, cu caracter diversionist, în acest fel contribuind într-o foarte mare măsură la instalarea psihozei teroriste ce a afectat profund întreaga populaţiei a României (militari şi civili). Mesajele televizate ale suspectului s-au referit la atacuri teroriste asupra obiectivelor militare şi civile, apă otrăvită, clădiri minate, diverse conduite abominabile ale aşa zişilor terorişti, atacuri cu elicoptere, desanturi aeriene, coloane de blindate în deplasare etc. Repetarea acestui gen de dezinformare a făcut ca psihoza teroristă să atingă cote paroxistice şi astfel să constituie principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti, vătămări şi distrugeri petrecute în timpul evenimentelor revoluţionare“, susţin procurorii.

Teodor Brateş a ajuns la Parchet în jurul orei 9.00.   Cu o zi în urmă, s-a prezentat la Parchetul General, în dosarul „Revoluţiei”, şi fostul preşedinte Ion Iliescu.

Ieri, Ministerul Public a anunţat că procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul generalului locotenent în rezervă Iosif Rus, la data faptelor comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului  Militar Superior şi în cazul amiralului în rezervă Emil (Cico) Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor căpitan rang I.

Parchetul General a dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul lui lui Ion Iliescu, la data faptelor membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), pentru fapte comise în intervalul 27 – 31 decembrie 1989,  pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiţii prealabile de autorizare. Pentru faptele comise în intervalul 22 – 27 decembrie 1989 de către fostul preşedinte Ion Iliescu, procurorii militari au solicitat avizul preşedintelui Klaus Iohannis.

Procuorii spun că, Ion Iliescu în calitate de iniţiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în calitate de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), a acceptat şi oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. 

„Prin exercitarea autorităţii depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acţionat în acest sens. Psihoza teroristă care a atins cote paroxistice în rândul militarilor şi civililor înarmaţi, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unităţi militare, ordonate în general pe timpul nopţii), au avut drept rezultat numeroase situaţii de foc fratricid şi de deschidere a focului asupra  unor persoane ce nu desfăşurau activităţi potrivnice mişcării revoluţionare”, arată procurorii militari.

Cu privire la generalul în rezervă Iosif Rus, procurorii spun că, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului  Militar Superior, a dat ordine cu caracter diversionist. Astfel, în seara zilei de 22 decembrie 1989, din proprie iniţiativă şi fără drept, a insistat în emiterea unui ordin prin care a solicitat ca în sprijinul microgarnizoanei Aeroportului Internaţional Otopeni să fie trimisă o subunitate a trupelor de Securitate. Acest ordin, dat de o persoană care nu avea dreptul să intervină în organizarea pazei şi apărării Aeroportului Otopeni (cu plan propriu de apărare), a produs o ruptură informaţională şi de comunicare între forţele angrenate în paza şi apărarea acestui obiectiv, constituind sursa unei grave confuzii, factori esenţiali care au creat premisele focului între militarii MApN şi cei ai trupelor de Securitate sosite în sprijin. Fără acest ordin, neregulamentar şi inutil, nu ar fi fost posibilă tragedia din dimineaţa zilei de 23 decembrie1989, când au decedat 48 de persoane, între care 40 de militari, iar alte 15 au fost rănite, afirmă anchetatorii.

În cazul lui Iosif Rus există probe care demonstrează că în 23 decembrie 1989 a dat ordin ca elicopterelor de la Regimentul 61 Elicoptere Boteni să le fie schimbate, prin revopsire, cocardele tricolore de pe fuselaj şi înlocuite cu alte însemne, de alt format geometric. În condiţiile în care a ordonat, în mai multe rânduri, ca aparatele de zbor amintite să efectueze diverse misiuni deasupra Capitalei (TVR, Cimitirul Ghencea etc.) şi în alte zone, cu scopul combaterii presupuşilor terorişti, au fost generate confuzii şi suspiciuni întemeiate la nivelul militarilor dispuşi la sol pentru paza diverselor obiective, situaţie care a dus la deschiderea focului şi creşterea în intensitate a psihozei teroriste. De menţionat că toate afirmaţiile făcute cu privire la existenţa elementelor teroriste s-au dovedit false, mai notează procurorii militari.

Despre Emil (Cico) Dumitrescu, procurorii spun că a lansat personal prin intermediul TVR (începând cu 22 decembrie 1989, orele 14.25) informaţii false, cu caracter diversionist, care au avut drept efect instaurarea la nivelul întregii ţări a psihozei fenomenului terorist, care au avut drept consecinţă pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale şi lipsirea de libertate a numeroase persoane.

Cico Dumitrescu a făcut parte din comandamentul militar existent în TVR, iar din această poziţie a desfăşurat activităţi care au avut drept efect intensificarea psihozei cu privirea la activitatea elementelor teroriste, mai spun procurorii.

Fostul preşedinte Ion Iliescu s-a prezentat marţi la Parchetul instanţei supreme, unde a fost citat pentru a i se aduce la cunoştinţă că pe numele său a fost începută urmărirea penală în dosarul „Revoluţiei”, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Procurorii Parchetului ICCJ arată în rechizitoriu că Ion Iliescu a minţit populaţia prin intermediul televizorului, cu privire la scopul demonstraţiilor din Piaţa Universităţii şi că a ordonat dotarea militarilor implicaţi în evenimente cu armament şi muniţie de război, „folosirea acestora împotriva unor civili fiind nelegală”.

În 13 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a dat aviz favorabil cererii procurorilor de urmărire penală pe numele lui Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, în dosarul „Revoluţiei”.

Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România.