Facebook cere sprijinul statelor pentru reglementarea conţinutului pe internet

Mark Zuckerberg a transmis o scrisoare deschisă prin care solicită ajutor din partea autorităţilor lumii să reglementeze prin legi specifice privind controlul conţinutului de pe internet.

Într-un articol publicat în Washington Post, fondatorul Facebook declară că responsabilitatea pentru monitorizarea conţinutului dăunător este prea mare pentru firme. Din acest motiv, Mark Zuckerberg solicită public noi legi în patru domenii: „conţinut dăunător, integritatea alegerilor, confidenţialitatea şi transferabilitatea datelor”, relatează BBC.

Solicitarea Facebook vine după ce, în urmă cu două săptămâni, un individ din Noua Zeelandă a folosit reţeaua de socializare pentru a transmite live atacul asupra unei moschei din Christchurch.

„Deputaţii declară că avem prea multă putere asupra conţinutului şi sincer sunt de acord”, a transmis Zuckerberg.

El a subliniat că Facebook „a creat un organism independent, astfel încât oamenii să poată contesta deciziile companiei” despre ceea ce este postat şi despre ceea ce este blocat.

În scrisoarea deschisă, Zuckerberg a enumerat un nou set de reguli pe care ar dori să le aplice în cazul reţelelor de socializare.

Aceste noi reglementări ar trebui să fie aceleaşi pentru toate site-urile web, a precizat Mark Zuckerberg, astfel încât să fie mai uşor să se oprească difuzarea rapidă a conţinutului „dăunător” pe platformele de socializare.

Ce trebuie să facă statele?

Reguli comune pe care trebuie să le respecte toate reţelele de social-media, impuse de organismele terţe, pentru a controla răspândirea conţinutului dăunător.

Toate companiile mari vor publica un raport pentru transparenţă la fiecare trei luni, pe aceeaşi linie cu raportarea financiară.

Legi mai clare, în întreaga lume, pentru a proteja integritatea alegerilor, cu standarde comune pentru toate site-urile web pentru a identifica actorii politici.

Legi care nu se aplică numai candidaţilor şi alegerilor, ci şi altor „chestiuni politice controversate”, precum şi legi care să se aplice în afara perioadelor oficiale de campanie.

Noi standarde la nivel de industrie pentru a controla modul în care campaniile politice folosesc datele pentru a viza alegătorii online.

Statele trebuie să adopte legi privind confidenţialitatea, cum ar fi Regulamentul General al Uniunii Europene privind protecţia datelor (GDPR), care a intrat în vigoare anul trecut

Un „cadru global comun” înseamnă că aceste legi sunt standardizate la nivel global, în loc să fie substanţial diferite de la o ţară la alta.

Reguli clare despre cine este responsabil pentru protecţia datelor atunci când un utilizator trece de la un serviciu la altul.

Facebook a fost criticat pentru noile reglementări privind publicitatea politică

Noile reglementări stricte ale Facebook privind publicitatea de tip politic au fost criticate dur de partidele europene, care acuză că măsurile vor submina campania electorală europarlamentară, informează Financial Times.

Parlamentul European, alături de partide liberale şi de centru-stânga au acuzat compania online din Statele Unite că ar crea bariere care vor împiedica formaţiunile politice paneuropene să posteze reclame cu caracter politic în cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene.

Facebook a dezvăluit joi noi reglementări menite să contracareze interferenţele străine în campania premergătoare scrutinului pentru desemnarea membrilor Parlamentului European. Orice persoană, partid ori organizaţie care ar vrea să utilizeze reţeaua de socializare online pentru publicitate politică va trebui să fie înregistrată în ţara în care vor fi difuzate reclamele electorale.

În acest context, spre exemplu, un spot publicitar electoral al Parlamentului European prin care alegătorii sunt îndemnaţi să meargă la vot nu poate fi postat la nivel european dacă instituţia nu are o persoană înregistrată în fiecare ţară.

Partidele europene au solicitat companiei Facebook să anuleze restricţiile, argumentând că acestea vor bloca acţiunile de campanie electorală paneuropene, forţându-le să angajeze firme de publicitate în fiecare stat membru.

„Limitarea campaniilor la o singură ţară este total opusul a ceea ce vrem într-o democraţie europeană. Se distruge ideea democraţiei europene”, a declarat Guy Verhofstadt, liderul european al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE).

Verhofstadt a precizat că, deşi regulile Facebook sunt o încercare bine intenţionată de a proteja alegerile de atacuri cu scopul dezinformării din afara UE, „hackerii ruşi vor găsi o modalitate de a se înregistra în fiecare stat şi a genera dezinformare”.

„Iniţiativele paneuropene pe Facebook trebuie să fie posibile în continuare”, a insistat Guy Verhofstadt.

Richard Allan, vicepreşedintele Facebook responsabil de Politici publice, a declarat că reţeaua de socializare online a avut de făcut o alegere „dificilă” între garantarea integrităţii electorale prin blocarea ingerinţelor externe şi permiterea acţiunilor de campanie electorală la nivel european.

În final, Facebook a optat pentru impunerea unor restricţii ce includ înregistrarea utilizatorilor la nivel naţional, dat fiind că nu există reglementări paneuropene privind campaniile electorale, a explicat Richard Allan.

„A permite oricui să se înregistreze şi să lanseze acţiuni de campanie electorală generează riscuri. Legile electorale în Europa sunt de tip naţional. Deci, nu există nicio modalitate ca o autoritate de reglementare din Belgia să ia decizii pentru Suedia dacă cineva încalcă legislaţia belgiană”, a argumentat reprezentantul Facebook, precizând că firma americană a refuzat solicitările de a excepta instituţiile UE de la aplicarea noilor reglementări.