Procurorul General Augustin Lazăr, acuzat de comunism, anunță că dosarul Revoluţiei a fost trimis în judecată

Procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii, a anunţat, luni, procurorul general Augustin Lazăr.

„Astăzi, secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a înaintat instanţei de judecată rechizitorul în cauza cunoscută generic sub numele de dosarul Revoluţiei. E un moment deosebit pentru justiţia militară şi pentru justiţia română în general. Finalizarea acestei cauze de către colegii nostri reprezintă realizarea unuia dintre cele mai importante obiective pe care mi le-am propus în urmă cu trei ani, soluţionarea dosarelor istorice. Oameni istorici au avu aprecieri in legătură cu momentul decembrie 1989. Astăzi juriştii încheie această provocare, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele din decembrie 89 nu e una instituţională, ci este una individuală”, a anunţat, luni, procurorul general Augustin Lazăr.

Augustin Lazăr a precizat că dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016, menţionând că pentru întocmirea rechizitoriului au fost administrate probleme obţinute după 13 iunie.

„Cu toate că în ultima perioadă instituţia a trecut prin momente dificile, echipa de procurori militari a avut capacitatea de a supravieţui, de a se regenera. A reuşit să obţină cooperarea mai multor instituţii ale statului, a fost o noutate în acest domeniu, în arhivele cărora se aflau probleme pertinente. Administrarea cu celeritate a unui probatoriu impresionat în mai puţin de trei ani a fost posibilă şi datorită unei cooperări instituţionale. Prin urmare doresc să mulţumesc MApN pentru identificarea şi punerea la dispoziţie a mai multor documente de arhivă, Senatului României pentru stenograme, CNSAS pentru punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare, SRI pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă, MAI şi STS pentru sprijinul logistic oferit. Informaţii detaliate despre rechizitoriu urmează să primiţi prin intermediul unui comunicat de presă”, a completat procurorul general.

Pe 21 decembrie 2018, procurorii Secţiei militare din Parchetul General anunţau că au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989. Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.

Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Psihoza teroristă

Fostul preşedinte al României Ion Iliescu şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, arată procurorii în rechizitoriul dosarului Revoluţiei, care a fost trimis luni spre judecată instanţei supreme.

„Astăzi, la aproape trei decenii de la evenimentele din decembrie 1989, după o evoluţie complexă şi complicată a cauzelor penale ce au avut ca obiect cercetarea faptelor săvârşite în acea perioadă, fapte ce au dus la căderea regimului comunist, suntem în măsură să anunţăm soluţionarea acestui dosar esenţial pentru aflarea adevărului despre istoria noastră recentă. Prin rechizitoriul Secţiei Parchetelor Militare nr. 11/P/2014 din 05.04.2019, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au fost trimişi în judecată inculpaţii: Iliescu Ion – fost preşedinte al României, Voiculescu Voican Gelu – fost viceprim-ministru al Guvernului României şi general (rtr.) Rus Iosif – fost şef al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii”, anunţă un comunicat de presă emis, luni, de Ministerul Public.

Pentru întocmirea rechizitoriului Secţiei Parchetelor Militare au fost administrate, în principal, probe obţinute după data de 13.06.2016, dată la care, prin încheierea nr. 469 din dosarul 1483/1/2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale, se spune în documentul citat.

Procurorii militari au obţinut prin ancheta desfăşurată probe noi, iar în urma declasificării documente esenţiale, care au contribuit la cunoaşterea împrejurărilor comiterii faptelor şi la aflarea adevărului, mai spune sursa citată.

În urma cercetărilor şi probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al apărării) şi Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român.

Ancheta a relevat că, pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.

Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român, spun procurorii militari.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Execuția soților Ceaușescu

Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat, se mai spune în documentul procurorilor.

Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, mai spun procurorii.

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.

A fost dispusă clasarea cauzei:

• cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Ceauşescu Nicolae – fost preşedinte al României, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989 – 22.12.1989 (orele 12:06), întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
• cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Vlad Iulian – fost şef al Departamentului Securităţii Statului şi Postelnicu Tudor – fost ministru de interne, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989- 22.12.1989, întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
• cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev.şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Milea Vasile – fost ministru al apărării, pentru conduitele constatate în intervalul 17.12.1989-22.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
• cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Militaru Nicolae – fost ministru al apărării, Stănculescu Atanasie Victor – fost ministru al apărării şi Dumitrescu (Cico) Emil – fost membru al C.F.S.N. şi ministru, pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
• cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Eftimescu Nicolae – fost şef al Direcţiei Operaţii din Marele Stat Major al Armatei şi Hortopan Ion – fost comandant al Comandamentului Infanterie şi Tancuri (C.I.T.), pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
• cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Brucan Silviu – fost factor decizional al C.F.S.N., pentru conduitele acestuia, constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
• cu privire la conduitele numiţilor Mocanu Mircea – fost comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (C.A.A.T.) şi Dinu Ştefan – fost şef al Direcţiei Informaţii din Marele Stat Major (D.I.A.), întrucât nu există probe concludente în sarcina acestora cu privire la existenţa infracţiunilor contra umanităţii, prev de art. 439 din C.p.,
• cu privire la conduitele numiţilor Roman Petre – fost prim-ministru al Guvernului României, Brateş Teodor – fost redactor şef în cadrul T.V.R. şi Toma Ioan – fost ministru al tineretului, deoarece în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 din C.p.
• cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. şi ped. de art. 189 lit. a, f din C.p. cu aplic. art. 5 C.p., de către Igreţ Viorel – fost prim secretar al Comitetului Judeţean de Partid Mureş, având în vedere că în sarcina acestuia nu există probe concludente pentru săvârşirea acestei infracţiuni sau a altei infracţiuni prevăzută de legea penală.

Rechizitoriul Secţiei Parchetelor Militare are 12 volume şi 3. 280 de file și va fi înaintat în cursul zilei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.